vineri, 7 noiembrie 2014

Emotiile lunii noiembrie










Mi e dor. De el. De noi. A trecut prea mult timp de cand nu ne am vazut. Beau dintr-un pahar mare cu vin. Rosu. Dintr o sticla daruita primita cu drag. Cant,  eu nu stiu sa cant, recit versurile unei melodii. La nesfarsit. Aceeasi melodie.  


Vaya Con Dios - How We Lose (how We Win).  Reflecta exact ceea ce simt.

Privesc in trecut. Mai bine in viitor. Viitorul e plin de sperante. Eu sunt plina de sperante.


"We dont know what life will bring
But I tell you the future is waiting..."

I m waiting. For him. 



Iubitul meuuu florile de la tine au inflorit. Toate. Si incep sa se ofileasca!! 


Buchete de flori salbatice imi inveselesc garsoniera. Cu pereti inalti. Albi. Lipsiti de culoare. 


- Voi picta pe un perete. Fete dezbracate si inocente. i am spus razand.  Cand vii?


- Saptamana viitoare. Poate


Saptamana viitoare e abia... luni.  


- De ceva vreme esti doar vocea dintr-un telefon. i am raspuns imbufnata.


 Si el a ras.



O ora tarzie. Si aceeasi melodie. Beau din paharul cu vin. Doar indemnul lui Hemingway m-a indemnat sa deschid laptopul si sa scriu. Cu speranta ca paharul ma va inspira. Dar eu nu voi mai edita.











Si e adevarat. Ai devenit o voce senzuala dintr-un telefon indepartat. Si astazi nici macar n- ai sunat...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu