vineri, 30 august 2019

Domnisorul N



Viata e înțeleaptă. Mult mai inteleapta decat am crede noi... uneori iti scoate in cale situatii si oameni, doar pentru ca tu sa cresti si sa te maturizezi.

Lectiile pe care destinul ti le serveste sunt de cele mai multe ori ca niste palmele aspre. Initial plangi, te revolti si crezi ca totul e nedrept. "De ce mie?" te intrebi varsand lacrimi amare cand, poate, perspectiva corecta ar trebui sa fie "de ce nu mie?"
Pana la urma nu situatia prin care treci conteaza si felul in care te raportezi la ea.

Eu sunt a big drama queen. In ultima vreme m-am confruntat cu tot felul de stari si situatii despre care i-am povestit unei prietene dragi. Iar la finalul povestirilor mele pline de patos si jale, ea exclama "Ce fain!"

Eu naucita de asemenea raspuns intrebam "ce naiba e asa fain in a suferi dupa unul?"

" Pai e fain ca ceea ce simti acum nu ai mai simtit alta data. E mai interesant asa. Daca ramaneati impreuna, te plictiseai." Si mereu asta era raspunsul ei la drama mea.

Avea dreptate, dar eu nu voiam sa accept si nici nu voiam deloc sa ma desprind de el. Realitatea este ca acest băiat este opus imaginii pe care o aveam eu despre el, in capul meu. Eu voiam sa il vad atent, dragut, sincer, destept, iubitor, copilăros. In mintea mea (si doar in mintea mea) el era cel mai cel. :-))))

In realitate, el este un... Nătăfleață. :-)) Nici prea destept, nici prea frumos. Nici prea cult, destul de mincinos. As putea sa scriu aici multe lucruri urate despre el, fiindca il caracterizeaza. Dar n -au sens.

Adevarul este ca pentru mine el a fost o mare dezamagire... M-a dezamagit ca om foarte mult. Iar daca am fi ramas impreuna, asta ar fi insemnat regres. M-as fi transformat cu siguranta intr-o casnica cu burta si parul nevopsit si la un moment dat l-as fi parasit.

Am lasat abia acum partea rationala sa preia controlul asupra mea. Pana nu demult eu ma concentram pe cat de rau imi este fara el. Acum am atitudinea: "Bine ca s-a terminat, nu m-ar fi meritat, inteles, sustinut niciodata. Era un mareee prost pentru mine."
De fapt, lucrurile sunt asa cum vrem noi sa fie. Putem sa ne concentrăm pe partea goala a paharului si pe ceea ce ne lipsește sau putem Alege sa gasim o parte buna in toate.

" Nătăfleață nu mai face parte din viata mea, iar eu am ocazia sa cunosc alti baieti mai interesanti cu care pot experimenta lucruri interesante. "

Si inca ceva important. Lucrurile nu trebuiesc fortate niciodată. Cand nu e sa fie, nu e. Nu stii ce iti rezerva viata. Eu mi-am imaginat mult timp ca Nătăfleață va fi fericit cu alta, iar eu nu o sa mai gasesc niciodata o minune ca el.

Ete na...Cat de proasta sa fiu sa imi fac singura rau cu astfel de ganduri?? De unde stiu eu? Doar imaginatia mea creeaza aceste scenarii. Poate eu voi fi cea fericita alaturi de un superman, iar el va fi inselat si parasit mai ales ca baby... "what goes around, comes all around" ;-)

Asa ca am de gand sa imi aleg bine bine de tot gandurile si scenariile. Si te sfatuiesc si pe tine sa faci fix la fel. De azi inainte, in toate scenariile compuse de imaginatia mea eu voi fi cea fericită. Nu avem de unde sa stim ce va urma in viitor. Putem doar sa ne imaginam. Si de ce sa nu ne imaginăm lucruri bune si frumoase?

Si ca o ultimă concluzie: primeste tot ce iti ofera viata. Uneori ceea ce pare o pierdere, e de fapt un castig.

miercuri, 24 iulie 2019

O floare intre flori




Oamenii care te înconjoară sunt extrem de importanți si spun multe despre tine. Fie te ridica, fie te trag in jos. Daca stai mult timp in preajma unui grup de persoane, probabil, in timp, o sa devii si tu ca ele.

Nu vorbesc aici doar de parteneri, ci mai degraba de prieteni si amici. Pana la urma partenerul e unul singur, dar daca prietenii sunt mai multi si sunt prosti... asta e o problema maree. 

Eu cred ca atunci cand vrei sa evoluezi ai nevoie de oameni care sa te motiveze si de modele. Daca prietenii tai sunt persoane cu viziuni simple, atunci cand o sa le ceri o parere, te vor sfatui prost sau foarte prost. Si uneori cand auzi o prostie repetata de multe ori, ajungi sa o iei de buna.

De exemplu, ai nevoie de un sfat, o opinie intr o situatie amoroasa. Daca cel caruia ii soliciti parerea e mai mic cu 5 ani decat tine si s-a insurat la 20 de ani, s -ar putea ca tu sa iti ratezi marea dragoste daca pui preț pe vorbele lui.  Sau poate tu vrei sa iti faci propriul business si vorbești in stanga si in dreapta despre ideea ta. Oamenii mici o sa vina cu  contraargumente ca nu ai de ce sa incerci, ca ideea e deja implementată de altii, ca mai bine ramai angajat.... ca tra la la. Oamenii care vor spune astfel de lucruri nu sunt neapărat rau intenționați, dar sunt, de obicei, cei care nu au iesit niciodata din zona lor de confort si si au anulat visele, fara ca macar sa incerce sa le realizeze.

De asta e important sa iti gasesti niste modele pe care sa le urmărești, sa citesti cărți care sa te motiveze si sa te ajute sa ai o viziune mai ampla asupra lucrurilor, iar cand chiar nu stii ce sa faci, asculta ti intuitia si inima. Incearca sa alegi tu, asa cum simti. Chiar daca ajungi sa iei o decizie proastă, macar e decizia ta si nu a altora. Prea des ne este frica sa iesim din tipare si sa facem ce simtim. Tinem cont de ce ne zic bunicii, parintii,amicii, de ce auzim la emisiunile proaste de la tv sau radio si ajungem sa urmam caile bătătorite de alti care nu fac decat sa ne abata de la drumul nostru.

Vorbesc din proprie experiență. Si eu am facut ce au crezut alti ca e mai bine pentru mine sa fac. Am ales ce n-am vrut sa aleg si, bineînțeles, ca nu am reusit sa ma adaptez la lucrurile care erau împotriva firii mele. Acum o iau de la inceput. Nu e rau, dar nici bine nu e. Am pierdut cativa ani si am de recuperat.

De aceea, incearca sa te înconjori de persoane pozitive care sa te sprijine si sa te sustina. Daca nu ai astfel de oameni in preajma ta, repeta tu zilnic niste afirmatii pozitive, uita te la filme bune, citește carti bune si incearca sa îți clădești o mentalitate extra strong.

Sunt prea multi oameni fricosi. Oameni care nu ies din tipare, care nu îndrăznesc, care isi traiesc zilele pe repeat. Departeaza te de ei, inainte sa ajungi unul dintre ei. 

In incheiere, imagineaza-ti un camp. Daca tu esti o floare in acel camp, dar ai doar buruieni langa tine o sa crezi ca e gresit sa fii o floare frumoasa si o sa iti doresti sa fi fost o buruiana înţepătoare. Nu o sa reusesti sa iti vezi petalele frumos colorate, nu o sa iti mai simti nici parfumul delicat, fiindca buruienile din jurul tau cresc tot mai mari si te vor acapara. Iti vor tine umbra. Nu te vor mai lasa sa vezi lumina soarelui si te vor ascunde de privirile oamenilor care ar putea sa iti admire frumusețea. Imagineaza ti acum ca ai fi o floare inconjurata de alte flori. Ai vedea in jur doar petale in culori vii si te ai  simti speciala in acel lan. Ai vedea ca unele flori cresc mai inalte si ti ai dori si tu sa te inalti.


luni, 22 iulie 2019

Nu fi mai putin, doar pentru a avea o relatie




E de cativa ani incoace o moda cu dezvoltarea asta personala, ca trebuie sa te iubesti tu ca sa primesti iubire, ca atragi ce esti,  ca bla bla bla. Acum eu nu zic, e estential sa iti doresti sa te dezvolti pe toate planurile, financiar, spiritual, emotional. Viata ar trebui sa insemne evolutie pentru fiecare dintre noi. Dar, uneori, poti fi tu Buddha, Einstein sau Osho in varianta feminina ca tot o sa ai de a face cu oameni care sunt sub nivelul tau si nu iti pot face fata. Pur si simplu.

Sa zicem ca ti intra in viata si in suflet un Fat Frumos plin de carisma, dar cam slab cu duhul. Sa zicem ca va intelegeti bine, radeti, iesiti, aveti unele chestii in comun. Dar, pe masura ce il descoperi iti dai seama ca tu esti superioara lui intelectual. Asta poate fi o problema, si una destul de mare, daca in el nu exista dorinta de a se dezvolta intelectual si de a iti face fata. Daca tie iti place sa citesti si sa te documentezi, iar lui ii plac doar cartile de joc, lucrurile nu prea au cum sa functioneze pe termen lung intre voi. In timp, el se va simti intimidat de tine si de cunostintele tale si isi va da seama ca are foarte multe goluri. Va aduna frustrari. Sau poate tu esti o fire atletica si mergi la sala de 3 ori pe saptamana. El, in schimb, e sedentar si incepe sa aiba burta de la bere. Nu avea sperante ca il vei putea tu schimba si determina sa renunte la bautura preferata si sa se apuce serios de sport. Din contra, e posibil, ca in timp, el sa te demotiveze pe tine si sa ajungi sa renunti tu la sala si la pasiunile tale. Si exemple de genul asta pot continua.

Ideea e ca ar trebui sa fii atenta si sa intri in relatie cu un baiat care iti este egal sau superior. Fiindca barbatul are dorinta de a fi "peste" femeia de langa el, isi doreste ca ea sa il vada important, destept, frumos, bogat, etc. Iar tu nu il vei putea valida decat daca in ochii tai el este cu adevarat asa. Daca tu remarci, insa, toate diferentele dintre voi, in loc sa ii spui ca e cel mai smart, asa cum ar vrea el sa auda, o sa il trimiti la biblioteca. Intelegi?

Sunt baieti care se vor apuca de citit si vor evolua fiindca si ei vor asta, dar sunt unii care se vor simti inferiori si nepretuiti. Si fie vor da bir cu fugitii, fie iti vor promite ca vor face ceea ce le cer, dar nu vor face niciodata. Si pana la urma tot la despartire veti ajunge. De asta nu ar trebui sa iti pui speranta ca poti schimba un barbat. Un barbat se poate schimba, cu ajutorul tau, doar daca el isi doreste!! Nu isi va modela nici mintea, nici corpul doar fiindca ii ceri tu. Daca el e multumit de el si vrea, de exemplu, sa evolueze doar pe plan financiar, se va concentra exclusiv pe a face bani.  


Pentru a te scuti de suferinte viitoare, inainte sa te avanti intr o relatie, observa barbatul respectiv o perioada. Ce vrea, cum se comporta, ce face, cum vorbeste, cum scrie. Si in niciun caz nu te transforma de dragul unuia in Maica Teresa sau in doamna profesoara. El e baiat bun, dar mai trebuie slefuit... Asa ca vai, il inveti tu, il salvezi tu! E de ajuns ca iti place si te atrage si esti dispusa sa ii arati calea. :))) Gata! TU o sa ii schimbi modul de a se imbraca, de a se comporta in societate, modul de a actiona si de a gandi. :)))) NU! Renunta la atitudinea asta. Nu exista asa ceva. Va fi o pierde de timp si chiar daca o sa ai norocul ca el sa fie un elev bun, la sfarsitul cursurilor predate de tine cu patima si spor, s-ar putea sa te paraseasca pentru alta profesoara mai tanara si mai fresh. Asa ca nu iti canaliza energia pentru a schimba un barbat, si mai ales de la inceputul unei relatii.

Incearca sa vezi lucid lucrurile. Daca ai ochelari, poarta-i de la primele intalniri :))) E greu sa ne schimbam noi pe noi, sa renuntam la vechi tipare de gandire si de comportament. Eu nu am reusit sa renunt la anumite frici, bariere , mentalitati de ani de zile. Desi am constientizat ca e nevoie de schimbare in cazul meu, inca nu am reusit sa fiu asa cum mi-am propus in urma cu cativa ani. Poate si tu ai incercat sa aduci schimbarea in viata ta si nu ai reusit pe deplin. Atunci? Cum crezi  ca il vei schimba radical pe el?

Spiritul de sacrificiu al unei femei e mare. De aceea, e important sa nu renunti nici la tine, la pasiunile tale, la visele tale, sa fii mai PUTIN pentru a fi cu el. Tu vrei picnic in doi in parc, el vrea gratar pe malul raului cu prietenii lui galagiosi. Ii faci pe plac. Tu vrei la teatru, el vrea sa petreaca seara in pub. Ii faci iar pe plac. Tu vrei sa iei lectii de dans si sa iti deschizi o florarie, el vrea sa stai acasa, sa gatesti si sa faci curat. Incet, incet, te transformi in ce vrea el si ajungi tu sa acumulezi frustrari si suparari. Si o sa ajungi sa fii complet nemultumita de tot ceea ce ai si traiesti.

Deci, alege bine de la inceput. Observa-l, inainte sa te implici emotional. Decat intr-o companie proasta, mai bine singura. Fii cu un barbat cu care sa poti comunica. Si cel mai important, fii cu un barbat care chiar face ceea ce spune ca va face.


duminică, 21 iulie 2019

Let it be





In diminetile de dupa, de dupa noptile in care plang de pot sa umplu căzi, ma simt senina si calma. Asa cum e marea dupa furtuna. Si zambesc mult, incat oamenii ma întreabă de ce-s fericita. Asta e una dintre acele dimineti. Am un chef nebun sa va spun, sa va povestesc, sa va impărtășesc.

Viata este frumoasa, este frumoasa cu drame si cu povesti. Binecuvantarea si tragedia, in acelasi timp, e ca tot ce traim e temporar. Si suferinta. Si fericirea.

Am trecut prin multe experiente in ultima perioada si sunt recunoascatoare pentru fiecare dintre ele. Ma simt mai responsabila, mai experimentata si stiu ca am mai invatat ceva despre mine si despre caracterul meu.

Cine a spus ca oamenii nu intra intamplator in viata noastra, a avut dreptate. Oamenii intra sa ne invete cate ceva. Fie despre noi, fie pur si simplu ne predau lectii. Iar cea mai buna lectie pe care am invatat-o recent este sa ascult de mine. Sa vorbesc cu mine des. Iar daca cer pareri, sa nu ma las influențata pe deplin. Sa judec eu. Asa cum mi-a spus mama: "pentru tine, tu esti cel mai bun psiholog."


Am mai invatat apoi un lucru important: sa ascult mult, sa vorbesc putin. Cum obisnuiam sa fac cândva. Dar, de cand e moda asta stupidă ca trebuie cu totii sa fim extrovertiti si sociabili, ca na, asa e bine, in loc sa tac, am inceput sa tot palavragesc.Cine vorbește mult, pierde. :) Ceea ce trebuie sa afli, afli cand taci, asculți si observi.

Am mai invatat ca trebuie sa ma arat asa cum sunt. Sa exprim sincer si liber ceea ce simt, atunci cand simt. Sa le spun oamenilor ce inseamna pentru mine, cum ma fac sa ma simt. Sentimentele placute trebuiesc etalate, nu tinute ascunse. Incep sa daram zidurile de protectie, construite in atatia ani in jurul meu.

Si nu in ultimul rand am invatat invat sa am rabdare. Si sa ma incred in destin. Un lucru  perceput ca negativ acum se poate dovedi un lucru bun, peste un timp.


joi, 18 iulie 2019

Ploi de vara





Imi amintesc cand ne-am cunoscut... La prima întâlnire parea atat de absorbit (se prefacea bine),  iar eu eram atat de indiferenta, desi la randul meu ma prefaceam interesata, incat m -am gandit:

- Doamne, baiatul asta o sa sufere din cauza mea. Fa sa se intoarca la fosta (de care tocmai îmi povestea). Daca as fi stiut atunci cat aveam sa sufar eu...

Apoi, in timpul unei alte întâlniri, cand el imi vorbea despre lucruri frumoase si zambea ( si cumm zambea...), am gandit:

- Te rog, nu fa ca lucrurile sa fie simple, eu ma plictisesc usor.

Ma amuz acum teribil de toate acele ganduri. Nu a fost simplu nimic. Si nici el indragostit n-a fost.

The great pretender. A interpretat un rol. Si totusi daca as fi stiut cum aveau sa decurga lucrurile, nu as fi schimbat nimic. Mi-as  fi dorit doar sa fie mai mult. Cred, insa, ca asta a fost farmecul relatiei noastre. Ca au ramas multe semne de întrebare. Lucruri nezise si nefacute, dorinte care s-au aprins ca niste scântei, dar nu au luat niciodata foc. Asa ca-s inca acolo nemistuite de flăcăra. E ca un fel de scenariu, bine pus la punct. Si analizand atent lucrurile pare ca el stia foarte bine ce face. Probabil a mai facut.

Cu siguranta, daca relatia ar fi continuat, ne-am fi despartit. Atunci eu as fi decis asa. Si chiar daca am continua de unde am ramas, mi-e teama ca el nu s-ar putea ridica la nivelul asteptărilor din mintea mea.

In ciuda a tot ce( nu )s-a intamplat, imi amintesc cu mult drag de el. M-a facut sa simt tot felul de emotii necunoscute mie, pana sa il intalnesc. 

Aseman relatia noastra cu o ploaie de vara. Furtunoasa, intensă si scurta.



 

marți, 16 iulie 2019

Starea mea actuala

As vrea sa trimit un mesaj cu "mi e dor". As vrea sa primesc un raspuns sincer si scurt "si mie". As vrea sa continuam ce am inceput. As vrea. As putea sa risc, sa apas un amarat de send, dar cel mai frica imi e ca nu voi primi niciun raspuns.

joi, 11 iulie 2019

Meriţi orgasme şi să râzi mult





Am scris mai demult un post cu titlul De ce pleaca bărbații? Am primit ulterior un mesaj de la o domnisoară in care mi-a spus ca ea nu a gasit explicatia. Draga mea, nici nu o mai cauta.


O sa scriu azi pentru tine. O sa iti scriu ca unei surori mai mici ( cu cel putin 10 ani..)

Nu stiu de ce pleaca barbatii.

Si nici nu cred ca stie cineva, in afara de cel care a decis sa se retraga. Fiecare barbat e unic si complex. Si are motivele lui. Sau poate ca nici nu le are. Poate e speriat, stresat, depasit de situatiile cu care se confrunta. Nu stii ce a fost in mintea, in inima lui, decat daca el decide să iti vorbeasca sincer. Dar, probabil, nu iti va vorbi. Tot ce ar trebui sa ai mereu in minte e ca nu e vina ta.

Nu-l judeca si nu-l blama pentru ca s-a retras. Poate ca ti-ar fi facut viata nefericita daca ar fi ramas. Nu ar trebui sa simți furie sau ură împotriva lui. Îți blochezi inima cu sentimente negative, iar faptul că el este nefericit și suferă, nu te va face pe tine să fii fericită. Dacă a plecat și e fericit cu altcineva, lasă-l să fie. Bine că a avut curajul să aleagă. Si el, ca si tine, are dreptul la o relatie implinitoare. Asta e realitatea, oricat de dura pare acum.

Situatia prin care treci nu e placuta, dar e cu atat mai grea, cu cat tu o faci sa fie asa. Ce gandesti sau iti imaginezi zile si nopti in sir nu are corespondent in realitate. Retine!! E doar un scenariu al mintii tale! Uite cel mai bun exemplu: si eu am fost lasata cu ochii in soare. Desi acum imi vine sa rad, pana nu demult totul parea o tragedie fara margini. Puteam sa scriu pe spynews despre ea :-)) Ei, atunci, in disperarea de a gasi explicatia de ce domnisorul m-a abandonat tocmai pe MINE, am concluzionat ca s-a impacat cu fosta. Vai, si cata suferinta! Am plans, m-am comparat cu ea, mi-am măcelărit stima de sine... Dar, pentru nimic! Am aflat dupa vreo saptamana ca nu s-au impacat, fata isi vedea relaxata de viata ei. Intelegi?? Am suferit pentru un motiv creat de imaginatia mea bolnava bogata.

De ce-ul
 e mereu periculos. Iti poarta mintea in cele mai sumbre locuri. Creezi cele mai puerile sau mai idioate scenarii și suferi FĂRĂ ROST!
Primul sfat si cel mai important e sa renunti sa te mai intrebi de ce a plecat. Dacă nu ai un glob de cristal, nu o sa afli oricum motivul real. 

Tine cont! Tot ce traiesti o sa devina peste un timp, un lucru de povestit. Si doar atat. Crede-ma.

Dar, daca acum simti nevoia sa plangi, plangi. Asculta muzica, vorbeste cu mama sau cu prietenele tale despre subiectul asta pana la epuizare, alearga, cumpara-ti un animal de companie. Concentrează-te pe lucrurile care îți plac si tine-ti mintea ocupata. Fa-ti de treaba si iesi din casa cat mai mult. Forteaza-te sa zambeşti. Transforma-te in emoticonul smiley :)

Al doilea sfat pe care imi permit sa ti-l dau este sa ai rabdare. Poate nu mai stii de el de cateva zile, poate nu iti raspunde la mesaje de cateva ore sau poate de o saptamana. Da-i spatiu si nu ii arata disperarea ta. Nu e placuta. Femeia, cand trece prin situatii de genul, se comporta in doua moduri: fie il bombardeaza cu mesaje sau telefoane, fie, la nervi, ii da block sa ii arate cine este ea. Nu accepta sa fie tratata asa si, la 5 minute dupa ce l-a blocat, ii pare rau..:)).

Incearca sa te limitezi la un simplu mesaj, intreaba-l daca e ok, in primul rand. Si asta e o intrebare chiar importantă... S-ar putea sa treaca ceva timp pana sa primesti un raspuns, asa ca ai rabdare, iar daca nu il vei primi vreodata... asta e. Ai aflat ca este un barbat neasumat si oricum nu l-ai fi vrut in viata ta. Imagineaza-ti ca te-ar fi lasat balta in fata altarului, in ziua cea mare, sau te-ar fi abandonat dupa ce ti-ar fi facut 2 copii... Daca nu poate sa isi asume sa iti raspunda la mesaje sau la telefon, desi tu nu l-ai jignit sau presat... e clar ca inca nu poate sa isi asume multe lucruri. Asa ca zi merci ca ai scapat de el, inainte sa ajungi in situatii mult mai grave. 

Daca iti raspunde si iti spune ca vrea o pauza sau nu mai vrea sa continuati... Încearcă să te comporți matur și să îi respecți decizia. Pana la urma nu il poti obliga sa isi doreasca sa fie cu tine. Si, oricum, cel mai important este ca in relatia pe care o ai si TU SA TE SIMTI BINE. Dragostea ar trebui sa iti umple, nu sa iti franga inima (baga bine asta la cap), iar daca el iti provoca suferinta prin comportamentul lui, uita-l. Mergi mai departe. Si a
i incredere in viata.

O sa razi din nou. O sa te îndrăgostești din nou. O sa fie bine.



luni, 8 iulie 2019

Drama vinde, nu fericirea




Cel putin doua cititoare de la mine de pe blog sunt îngrijorate si cred ca sufar de nu mai pot. Le spun ca sunt bine, chiar foarte bine... iar daca vor sa vada ce mai fac, sa imi dea un telefon.

Adevărul.

In binecuvântata mea viata am fost fericita de mai multe ori decat am fost trista. Însă, momentele mele de bucurie nu-s pe blog. Unii cred ca ma dezvalui cu fiecare post. Si da. Si nu. Scriu pentru mine, si scriu pentru voi. Sunt conștienta ca ceea ce e scris, poate fi si citit.

Am fost îndrăgostită de putine ori şi nu cred ca am iubit vreodată. Sau nu asa cum mi-am dorit. Ca in carti. In mare parte fiindca mi-a fost frica. Si apoi, fiindca am fost imatura. Si egoista. Dar cati dintre noi stiu sa iubeasca?

- Cand iubesti faci lucrurile pentru celălalt necondiționat.

Eu nu le-am facut. Dimpotrivă. In relatiile mele a fost mereu vorba despre mine. Am ascultat mult, dar am inteles putin. Am avut pretentia ca eu stiu mai bine. Am fost inteleapta cum numai bătrânii stiu. Dar n-am avut rabdare, si nici diplomație.

"Egoul unui bărbat e la fel de fragil ca inima unei femei". și cand nu tii cont de asta, pierzi.

M-am încăpățânat mereu sa vad dragostea ca pe un deziderat inalt. Atat de inalt ca, iata, nici eu nu l-am atins. Acum regret tot ce n-am facut.

Am suferit, mi-a lipsit, am dus dorul. Dar timpul le vindeca pe toate, iar tristețea desi nu e plăcuta, e singura emotie care te invata...in definitiv...
In curand va incepe ploaia și o aștept. Stiu ca vor urma schimbări si sufletul mi-e pregatit.

*Aici, in lumea virtuala, si eu ma descopar uneori. Mai dramatica, mai inteleapta, mai romantica. Si imi plac, poate, mai mult. Dar orice post reda doar fragmente din viata, si nu tot ansamblu. Iar eu sunt mai complexa de atat...

miercuri, 3 iulie 2019

Confesiuni 03.07.2019








Tu vrei ceea ce nu mai poti avea si vrei tocmai fiindca iti este inaccesibil acum. Stii, e o chestiune pur psihologică. Dar daca s-ar întoarce, l-ai refuza.

Te lasi purtata in stari de dor. Iti place sa fii acolo si nu vrei sa uiti. Reinvii amintirile doar de dragul de a umple cu ceva golul interior. Privirile, trăirile, discutiile. Atunci cand erati impreuna nu iti erau îndeajuns. Asa ca tu nuanțezi trecutul ca sa il dorești tot mai mult. Nu iti amintești ce ai trait, ci ceea ce iti amintesti devine ceea ce ai trait.

Te-ai dezvaluit lui. Si ti-a placut. I-ai povestit si l-ai lasat sa te vada fix asa cum esti. Vulnerabila si fara masti. Dar el nu a inteles foarte mult. Daca intelegea, ramanea. Mai frumoasă decat ai fost tu cu toate slăbiciunile tale, nu va fi nimeni altcineva. Sa nu iti para rau nicio clipa ca ti-a batut cu putere inima.

- Si pana la urma ce ai fi vrut? Sa te plictisesti? Esti mai fericita acum, in toata suferința ta, decat erai altădată cand nu iti păsa.

Ai simtit profund. Oricat incerci sa simplifici, sa stergi, sa ascunzi, cu fiecare rand te dai de gol. Acum tanjesti dupa intensitatea aceluiasi sentiment, si, stii... l-ai putea avea cu altcineva... Dar esti pregatita? 

 

marți, 2 iulie 2019

Mai are rost?







Seri de vară. L(e)-am aşteptat. Meditaţii până -n zori de zi.

Trecutul. O parte din mine,

Viitorul. Plin de neprevăzut.

E greu să mă cunoşti.


Cine sunt?

Mi- am dorit să simt şi am primit ce am dorit.  Şi totuşi am fost speriată. E greu să simţi intens. Nu poţi fi înţelept, când eşti îndrăgostit.

Am mai şters nişte fotografii, am mai ascuns nişte postări, m-am mai împrietenit cu nişte necunoscuţi. Visele mi se împletesc cu regretele. încep să îmi doresc să dezvălui cât mai puţin.  

Mă las să cad într-o stare de melancolie. Mintea mea e în sfârşit goală, dar inima e la fel de plină de fantezii: "totul are rost, atât timp cât încă îţi doreşti."

Postul ăsta l-am început în 2017, câteva rânduri... Dar am putut să îl termin abia acum. În casa mea miroase a vanilie şi îmi aminteşte de o altă casă. 

" - Tu doar atât simţi?"
 Mi-e frică să dau publish unor sentimente.